Este o poveste trista. E povestea unui om de zapada care s-a indragostit de o stea atat de mult incat nimic nu l-a mai putut opri sa-si atinga visul de a o atinge, nici gerul aspru al iernii, nici pasarile negre de noapte, nici lunaceasfatoasa... Era convins ca daca ar face un efort considerabil ar putea zbura pana la ea, asa ca s-a ridicat pe varfuri,a intins in aer singurul brat care-l avea, a inchis ochii si...a inceput plutirea spre inaltimile visate...In betia urcusului a atins steaua!
Ce s-a intamplat?!
Un sfarait puternic si apoi nimic. Decat tristete. Si un morman de zapada aproape siroind in firicele subtiri de apa, ca niste lacrimi...
Povestea o stiu de la lunaceasfatoasa, ea a vazut tot, ea stie tot si chiar si ea e trista tot de-atunci. Si tot de atunci oamenii de zapada nu mai viseaza la stele. Sau, ma rog, viseaza doar. iar cand se indragostesc se indragostesc doar de oame de zapada.
Asta a fost povestea. Acum ma duc sa fac un om de zapada. Si sa-i spun un secret!
Dragii mei, a luat sfarsit concursul "Cea mai frumoasa poveste de iarna".
Multumesc in primul rand Claudiei , Florentinei , lui Adu E (Wish) si lui Miriuta , desigur, pentru povestile frumoase, pentru timpul daruit , pentru ca au raspuns invitatiei mele. Va multumesc celor care ati fost pe aproape si celor care veti ramane in continuare aproape.
Dupa amiaza , pentru ca timpul nu-mi pemite acum, voi anunta castigatorul concursului!
Ne vedem un pic mai tarziu, o zi buna tuturor.
Daca nu ati reusit sa cititi povestile pana acum dati un clik la sectiunea concurs si cititi; puteti lasa si un gand bun!
1 comentario:
Iti multumesc pentru premiu! Te asteapta si pe tine unul la mine pe blog ! SARBATORI FERICITE!
Publicar un comentario